Netarmuritul respect pe care-l arata mass-media decedatilor notorii (Madalina Manole, Adrian Paunescu, Ion Dolanescu) prin abordarea pe larg si din toate unghiurile a unor subiecte de genul copii nelegitimi, cearta pe avere, balacareli diverse nu ma lasa rece, chiar si in conditiile in care nu am televizor. Oricat mi-as dori.
Nu inteleg, de ce puneti mai oameni buni poze cu mortu' pe prima pagina a ziarelor?
In fine, ce voiam sa zic este ca toata abundenta asta de stiri pe seama unor bieti oameni care nu sunt lasati in pace nici dupa moarte mi-a adus in minte un text, primit pe mail de la un amic:
"Inmormantare UE :
1. A crapat nea Gica.
2. Constatam asta.
3. Aducem si un medic / scoatem certificat prin care constatam asta si pe hartie
4. Sunam firma servicii funerare. comandam una bucata sicriu
5. Il ducem pe nea Gica la capela.
6. Anuntam pe cei apropiati ca a crapat nea Gica. Le zicem adresa capelei.
7. Ne adunam la capela, schimbam o vorba despre nea Gica.
8. In cursul aceleiasi zi, pompele funebre vin, il ridica pe nea Gica si il ingroapa / incinereaza / impaiaza / criogenizeaza / ce-o fi, in functie de preferinte.
9. Odata ingropat, Gica acolo ramane. Daca doresc, vizitatorii sunt bineveniti cu o floricica sau fara
Inmormantare romaneasca.
1. A crapat nea Gica
2. Constatam asta. Inainte de a suna medic sau de a scoate certificat sunam pe toti care il stiu sau nu pe Gica si anuntam asta
3. Revenim cu certificatul si ne facem loc prin marea de oameni care au venit sa il vada pe Gica mort si sa bea gratis o tuiculita. Intre timp Gica e tinut pe masa trei zile. Asa mort, da.
4. Aducem 3 femei sa il spele si 2 barbati sa il barbiereasca - ritual antecrestin, apropo -
5. Sunam popa. Ne rugam de popa sa vina de parca ar fi ceva nemaintalnit si nemaipomenit de nou in cariera lui si ne imprumutam de bani, ca daca nu e multumit ni-l lasa pe nea Gica pe masa si se cara. De parca nu tot din banii nostri ar fi platit, pastele ma-sii azi si maine de curva cu patrafir.
6. Pe langa oamenii care se foiesc prin casa, ne vor mai intampina pe drum inca pe atatia, ca sa nu mai vorbim de cei care vor veni direct la cimitir.
7. Pregatim echipamentul lui nea Gica, compus majoritatea din elemente tot antecrestine. Bani pe ochi, colac in mana, prescura pe piept - sau invers? - costumul sau cel mai bun care i-a ramas cam mic / mare si niste pantofi cu talpa de carton ca e pielea scumpa si si-asa e mort.
8. Convoiul: Unul cu un brad / pom / schela cu fructe agatate in el (tot pagan e si asta). Unul cu o cruce. Toti cu lumanari. Altii cu steaguri si prosoape.Inca minim 2 cu sfesnice. Nu uita coliva. Inca minim doi cu coroane. Inca vreo doi care sa duca "darurile" - obiecte de uz personal, bucati de material textil, batiste, mobila, o gaina vie uneori, care se trece peste groapa, etc
9. Fanfara. Tigani mai mult sau mai putin treji, care sa chiorlaie din instrumentele lor cantece de mare factura spirituala, cum ar fi "Pe langa Plopii fara Sot", "Drumurile noastre Toate", "Treceau batalioane romane Carpatii", "Dunarea albastra " (n-aveti idee cum suna asta la TROMBON)
10. Bocitoare. intre 3 si 5 babe bete si senile care sa il calareasca pe nea Gica si sa zbiere de parca li se scot ovarele pe cur. De multe ori nu au absolut nici o treaba cu raposatul si il vor boci pe un nume generic, d.ex. "Vasile"
11. Ii cinstim bine pe toti, de la popa la tigani, ca doar n-au venit sa il ingroape pe unul, au venit sa crape in ei si sa bea . Firesc. Pornim cortegiul.
12. La fiecare rascruce - intersectie - vom opri tambalaul (tigani, bocitoare, alamuri, zbierete, cersetori, bomboane, claxoane) si preotul va citi o extenie. Intre extenii, cine stie canta din toti plamanii " Sfinte Dumnezeule " in varianta funebra. Pentru ca exista si varianta vesela. Care nu se canta. Totusi, avand in vedere lipsa de voce a celor din cortegiu si betia generala, puteti sa cantati si Macarena ca nu se simte.
13. Ajungem la biserica. Ne dam foc cu lumanari, umplem tot de ceara, urlam TARE sa stie LUMEA ca noi SUFERIM pentru ca A MURIT GICA, BAAAAAAAA!!! In timpul slujbei, cream confuzie si razboi, aruncand cu bani si bomboane catre liota de cersetori. Punem si "vamile" pe jos, obicei - cum altfel? - antecrestin si ala. Potrivim vata in nas lui Gica, nu de alta dar de atata jale si lumanari si tamaie a inceput sa se cam lichefieze.
14. La cimitir. Se sapa groapa, se urla, se trece gaina, se desface pomul, se impart prosoape, restul de daruri (teoretic oamenilor saraci, practic tot intre neamuri, pe principiul nimic nu se pierde, doar se imprumuta), se bea , se stropeste cu vin mormantul, continua slujba.
15. Dupa cimitir. Se merge la casa lui Gica unde se bea, se bea, se bea, se mananca cel putin 3 feluri de mancare, se ia si la pachet ca doar e pomana, se vorbeste despre politica, vreme, rapita, Geoana, alegeri, inflatie, chirii, varice, butoaie, vinul de anul asta, hemoroizi, nunti, botezuri, Mutu, Steaua, femeia vecinului, orice numai Gica nu.
16. Dupa ce l-ai ingropat, reiei paranghelia la 3, 9, 40 de zile, 1 an, 2, 3, etc totul culminand cu 7 ani cand il dezgropi pe Gica sau ma rog ce a ramas din el, il stropesti cu vin si-l bagi la loc. Pe langa asta mai ai si vreo 400 de sarbatori de pomenire a mortilor."
Acu', nu stiu daca am mentionat, dar in tineretile mele tulburi am lucrat o vreme (lunga) pe post de cameraman/fotograf la nunti.
Ocazie cu care am asimilat in memorie o gramada de obiceiuri.
Facand o paralela cu inspiratul text de mai sus:
Nunta la ei:
1. Gigel si Frosa decid sa se casatoreasca
2. Se anunta rudele, o mica chermeza de logodna.
3. Petrecere de burlaci/eventual burlacite
4. Se aduce preotul, se canta la viori marsul nuptial al lui Mendelssohn
5. Domnisoare de onoare, carat trena, zis juraminte, ceremonia, verigheta, sarutul
6. Chefuiala urmata de aruncat buchet
7. Gigel si Frosa se cara intr-o masina cu cutii de conserve goale atarnate in spate in luna de miere
Nunta la romani:
1. Frosa are 25 de ani. Dupa indelungi cicaleli din partea familiei ca ramane fata batrana accepta sa se marite cu Gigel, desi ii este complet perpendicular personajul
2. Frosa a acceptat. Familia lui Gigel si cativa oameni care nu au nicio legatura cu subiectul se aburca gramada intr-o caruta decorata cu presuri multicolore si merge la poarta Frosei sa bea rachiul. Tot drumul continutul carutei urla si chiuie ca niste posedati, strigand parca in ciuda lumii" na, ba, ca a luat-o cineva si pe Frosa pana la urma!"
3. Se aleg nasii, niste cunoscuti oarecare, care au posibilitati materiale. O ocazie buna sa ne aliem cu lumea buna, nu?
4. S-a ales data (in afara postului, veti fi uimiti cat de putine zile din an raman) s-a ales bodega unde se va desfasura chermeza, sau se inchiriaza un cort.
Se trimit invitatii cu poza mirilor/verighete ingemante, turturele gangurind, eventual cerate si arse pe margini, la toti cei pe care i-am onorat cu prezenta la diverse evenimente sociale, caci ne sunt datori cu banii de dar. Si altor cativa oameni pe care ii cunosc si mirii/unul dintre ei.
5. Toate rudele de sex feminin ale ambilor miri se aduna sa faca de mancare. Se taie, vitelul, porcul, gainile,eventual si cateva ale vecinilor. Se imprumuta de bani toata familia. Se gateste cat pentru 3 sate.
6. In dimineata nuntii mirele are parte de "Barbierit". In ce consta: Mirele este postat pe un scaun in afara casei, cu lautarii (acordeonistul si inca unul-doi) si nasul. Un flacau ia un topor si o floare (de obicei o garoafa), si cu floarea pe post de pamatuf si toporul pe post de brici realizeaza un maestru si fin barbierit. In unele cazuri (majoritatea), pe post de spuma de ras se foloseste vin. Totul se face spre amuzamentul si satisfactia morbida a celor din jur, nicidecum spre confortul mirelui. In tot acest timp mirele e imbracat la tzolul festiv. Va dati seama stres pe amaratul ala care se plimba cu zaibaru pe deasupra. La sfarsit mirelui i se prinde la rever o bancnota si o floare.
7. In paralel niste domnite diafane se aduna sa gateasca mireasa. Este investmantata in crinoline si volanase, i se strica coafura mareata si scumpa constand dintr-un coc elaborat si plina de carlionti si sclipici, dupa care nasa ii infge in pleata o coronita sclipicioasa si voalul. Dar nu asa, pur si simplu, nu. O domnita tine in fata miresei o oglinda intoarsa cu spatele, amarata aia nu vede nimic. Nasa nu poate sa-i fixeze voalul din prima, ci mireasa trebuie sa si-l traga din cap de 3 ori, dupa ce nasa a intrebat "iti place?" "nuuuuu-mi place". Va imaginati ce rezulta din coafura dupa tot circul asta. Abia a treia oara coronita si voalul sunt fixate, si oglinda este intoarsa. I se pun miresei bani in decolteu.
8. Alaiul mirelui, impreuna cu nasul si lautarii pornesc spre mireasa. Incaltatul miresei se face de catre mire. Dar nu oricum, nu. El tre' sa puna bani in pantof, altfel nu-i vin.
9. Dupa ce e gatita, mireasa ia o galeata cu apa si pleaca sa ia apa de la prima fantana mergand spre rasarit, impreuna cu mama, si cateva fete. Daca prima fantana spre rasarit e in alt sat, acolo se duce. Imbracata si gatita, pe tocuri, prin noroi, pietre, glod. Irelevant, tre' sa o vada tot satul, nu? Pe drumul inapoi lumea arunca bani in galeata.
10. Gatitul bradului. Un nenorocos varf de brad secerat dintr-unul falnic, probabil, este adus in curtea miresei. Mirele tre' sa ia bradul, si sa-l infiga cu putere in galeata (tre' sa se sparga galeata). Obicei precrestin cu aluzie evidenta la o anumita particularitate anatomica a virginelor. Amandoi tin in mana un cutit si reteaza varful bradului dintr-o singura miscare. Daca nu reusesc, e nenorocire, maica! Apoi, amandoi infig in varful bradului un mar infasurat in ziar, hartie creponata, etc. Uneori in ziarul respectiv e o ceapa, o sa vedeti imediat de ce.
In brad sunt asezate tot felul de bucatele si stelute de hartie creponata. Apoi se canta hora bradului, timp in care mirele tine o papiota albastra in mana, ea o papiota rosie (sau invers?), si se invart ca bezmeticii in jurul "mon beau sapin"-ului. In acest rastimp un flacau fura marul din varf, fapt ce in perioada precrestina simboliza faptul ca acel flacau are bucurii la domnita mireasa. De aia unii pun ceapa. Aia mai paranoici.
Bradul este infipt in stalpul portii si acolo ramane pana putrezeste. Sa vada toti trecatorii ca s-a maritat Frosa.
9. Turta miresei. Este o ditamai gogoasa unsa cu gem. Toata nuntimea feminina se duce afara sa joace hora miresei. Nasa tine turta deasupra miresei si o rupe in doua, proces care adeseori rezulta in improscarea gemului pe voalul alb imaculat. Iarasi, obicei precrestin cu aluzie la anumita operatiune de sfasiere ce va sa vie. Toata lumea gusta din turta, se altura si barbati si vecini. Acesta este momentul in care o baba picata din vecini isi da sufletul urland jalnic a tristete. Pe margine tot felul de gura casca se imbata cat de repede se poate din rachiul servit.
11. Biserica. De obicei se pleaca pe jos, parada, cat mai prin centru, cu mireasa si mirele in frunte, cu lumanarile atarnate de nasi in parti. Se ajunge la biserica. Slujba de 1 ora, o ora jumate. Se bea vin, se mananca cozonac, se pun pirostriile, tot tacamul. Isaia dantzuieste ca fecioara a avut in pantec si a nascut fiu pe Emanoil, pe Dumnezeu si pe Omul. Tripleti. Eu auzisem alta varianta, dar hei!, cine sunt eu sa pun la indoiala cuvantarile sfinte! Legatura cu subiectul nunta care ma eludeaza. E adevarat ca zice ceva si de Cana Galileii. Se scoate cu asta. Popa le ureaza fiecaruia sa nu se bata sau sa se porcaiasca , ea sa-i faca copii, etc. Pentru asta popa e platit, evident, ca doar nu s-a trezit sambata la ora aia pe gratis.
Se pleaca spre casa. Bomboane, monede, alaiul de puradei care alearga in jurul miresei si care se imping sa adune bomoanele, sir de babe la porti cu gura cascata in extaz la frumusetea miresei.
12. Spalatul pe picioare al nasului. Nasul este pus pe un scaun in fata usii, mireasa il spala pe maini si pe picioare cu vin, il sterge cu un prosop nou. De obicei se gaseste vreo muiere cu umor sa ii arunce in causul palmelor vin, namol, cioburi tocate. Ce are la indemana. Operatiune ce rezulta invariabil in distrugerea ireversibila a camasii noi a nasului, dar oricum nu-i mai trebuie, nu?
13. Incep sa vina nuntasii. O domnisoara de onoare ii pandeste pe nou veniti cu un cosuletz de paie frumos ornat in care sunt cocardele si ii impopotzoneaza serioasa pe toti cu floarea de plastic. Cu cat mai mare si mai cu sclipici, cu atat mai important nuntasul. Intzepaturi si icnete in cazul doamnelor cu decolteuri prea stramte. Fiecare nuntas trebuie ( e musai) sa ia o lingurita de dulceata dintr-un borcan aferent, care are pe eticheta scris mare "castraveti in otet". Cu aceeasi lingurita, ce va inchpuiti! Ca doar suntem curati, ce naiba! Mereu cand filmam asta imi imaginam vreo patrafutza de-aia involanata si parfumata in gradul in care lumina facea difractie in jurul ei, cum se uita la filmul unde gusta zambind din dulceatza cu aceeasi linguritza cu care, cu 10 secunde inainte, luase o portie sanatoasa un nenea cu doua cioturi negre pe post de dantura.
Se merge "la salon". Sau la cort. Doamnele poarta satin in culori tipatoare, sau dantele, ei costum si pantofii aia buni. Se serveste aperitivul. Se joaca niste dansuri. Mai firav la inceput. Apoi cineva se imbata si incepe niste scheme aproape inumane de dans: tavalit pe jos, salturi imposibile fizic, invarteli chinuitoare ale unor domnite.
Se servesc sarmalele. Iar dans. Acu' sunt deja 2-3 betivi contorsionisti.
14. Se joaca gaina. O doamna rubiconda apare chiuind ca in chinurile iadului, scuturand o gaina fripa, umpluta cu diverse. Se duce la nash si incepe sa i-o fluture pe deasupra capului. Nashul tre' sa i-o fure sau sa-i dea bani pana i-o da. Acest obicei are propria lui coloana sonora. Ca si turta, barbieritul, etc.
15. Se aduce friptura. Dupa aia are loc cel mai abitir dans, pentru ca deja cam toata lumea a baut destul.
16. Furatul miresei/mirelui (mai nou). La un moment dat cineva fuge cu mireasa. Aceasta este luata mai mult sau mai putin pe sus si este dusa in birtul comunal/discoteca, unde chefuieste ca apucata si se distreaza pe seama fraierului care trebuie sa si platesca ca sa o aduca inapoi. Un june curajos ii ia un pantof/papuc si se duce sa negocieze. In mijlocul vreunui dans lautarii sunt intrerupti si se anunta la microfonul cu ecou ca din fundul pesterii ca s-a furat domnisoara mireasa. Mirele vine spasit, negociaza, da furatorilor o sticla de Angelli sau de Alexandrion, sau alta poshirca de genul, un curcan, o furca, o cazma, ce are el mai la indemana, si domnisoara este adusa dupa un timp inapoi, eventual beata cuc. Dezmatzul se reia.
17. Se aduce tortul. De obicei cu lumina stinsa si incendiat in niste artificii. Amandoi taie, se joaca dragastos cu frisca, se mazgalesc, ce mai, romantic.
Se mananca tort.
18. Darul. Un lautar ia microfonul la care efectul de ecou e dat maxim. Se duce la fiecare mesean in parte, incepand cu nasii, si urla fericit de parca i se da lui:"de--e-e-e la-a-a-aa na-a-a-a-su-u-u-u-' mare-e-e-e-, 17 bulioan-e-e-e sa tra-a-a-aiasca-a-a-a-a!"...etc. Nu scapa nimeni.
La sfarsit se face socoteala si se anunta la microfon cat a iesit. Rudele isi fac calculul daca au destul sa platesca datoriile, sa-si ia masina, noua, SH, etc.
19. Nasul si nasa iau un pahar de vin si se duc la fiecare mesean in parte si dau noroc.
20. Imbroboditul miresei. Mireasa este pusa in mijlocul salonului (deja la ora asta 3-5 dimineata nu prea mai e lume) si nasa ii scoate voalul sa-i puna o basma. Povestea cu refuzatul se repeta. Ii scoate voalul, si ii pune broboada. Mireasa o trage de trei ori in fata a refuz. A treia oara primeste. In acest rastimp un lautar tuciuriu canta jalnic si plin de patos "Ia-ti mireasa ziua buuunaaaaa, de la tata, de la mu-u-u-umaaaaaa, de la frati de la suroooooori, de la gradinaaaaa, cu flori". Cateva lacrimi razlete. Pe scaun e asezata o domnisoara, vrea-nu vrea, careia i se pune voalul. Aia va urma la maritis. Echivalentul aruncatului buchetului. Toata lumea se cara acasa.
21. A doua zi se serveste ciorba de potroace.
22. The grand finale: In caruta de la rachiu se suie toata familia miresei cu sticle de beutura si biciuesc calul ca apucatii sa alerge prin tot satul fluturand cearsaful nuptial, care este patat cu sange de parca ar fi injunghiat un taur pe dansul.
23. La niste zile, nu mai stiu cate, finii merg la nas cu plocoane.
24. La alte niste zile se merge iar la biserica.
De aia nunta tine 3 zile si 3 nopti.
